Vineri, pe 29 noiembrie, începând cu ora 19,00, va avea loc concertul Degeaba 30 susţinut de Tudor Gheorghe, alături de orchestra simfonică şi corul Teatrului Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard” Galaţi, sub bagheta dirijorală a maestrului Mircea Hristescu.
Degeaba 30 este, probabil, cel mai complex, cel mai complet şi cel mai dramatic mesaj social exprimat pe o scenă de la revoluţie încoace. El are la bază un concert mai vechi al lui Tudor Gheorghe, intitulat „Mie-mi pasă”, realizat în memoria martirilor de la Timişoara şi a tuturor victimelor revoluţiei din decembrie 1989.
Să reflectăm şi să reacţionăm în consecinţă, dacă suntem vii. Dostoievski spunea: „Cât eşti viu, totul e în puterea ta”. Ne-au biruit oare grijile, nevoile, oboseala, dezamăgirea? Am făcut întotdeauna ce trebuia? Numai alţii sunt de vină? Atunci degeaba ne mai numim oameni, că nu suntem demni de acest nume. Ne-am slăbănogit, cu toată deşteptăciunea şi vorbăria de paradă… Facem umbră pământului degeaba?! Tudor Gheorghe are speranţa că cineva va învăţa din greşelile noastre. Aşadar, n-ar fi chiar degeaba!
Duminică, pe 1 decembrie, de la ora 18,00, vom putea fi spectatorii operetei Crai Nou, prima operetă românească, scrisă cu pasiune şi dragoste de ţară de marele nostru compozitor, Ciprian Porumbescu. Crescut şi educat în dragoste de ţară, Ciprian Porumbescu îşi afirmă de timpuriu spiritul patriotic. La doar 18 ani participă alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, uimind asistenţa cu minunatul său cântec de vioară, la aniversarea a 400 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Putna, prima serbare a marelui Voievod Ştefan cel Mare, a trecutului românilor şi, în acelaşi timp, o chemare spre mântuirea neamului, spre întregire şi independenţă.
A fost unul dintre cei mai faimoşi compozitori pe vremea sa, printre cele mai populare lucrări concepute de el fiind: „Balada pentru vioară şi orchestră” op.29, opereta Crai Nou, cântecul patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire” (astăzi imnul naţional al Albaniei) şi fostul imn al ţării noastre, „Trei culori”.
Visul de a crea o operetă românească a fost amplificat pe când studia în capitala valsului şi viziona acolo spectacole de prestigiu. În cei doi ani, cât a stat la Viena, Ciprian Porumbescu a venit în contact direct cu opereta europeană, cultivată de Strauss, Suppe etc. şi şi-a însuşit, în manieră proprie, trăsăturile acestei specii muzicale.
Folosind drept libret comedia Crai Nou a lui Vasile Alecsandri ce proiectează, pe un fundal de basm, mitul că dorinţele tinerilor îndrăgostiţi se împlinesc odată cu apariţia Lunii noi, a Craiului nou al nopţii înstelate, Porumbescu realizează o compoziţie veselă, optimistă, senină, inundată de vis, tandreţe şi melancolie.
Deşi era suprasolicitat de activităţile şcolare, extraşcolare şi cetăţeneşti, Ciprian Porumbescu a găsit timp ca din noiembrie 1881 şi până la începutul lui februarie 1882, să compună muzica pentru opereta Crai Nou şi să distribuie partiturile interpreţilor. La 09-21 februarie 1882, rolurile se cunoşteau iar repetiţiile se desfăşurau cu succes. Moralul artiştilor amatori angajaţi la o asemenea realizare şi a compozitorului dirijor era ridicat, după cum o confirmă compozitorul într-o scrisoare către tatăl său:
„Opereta mea merge, deja, foarte bine. De luni începem probele pe scenă şi de duminică, acum în două săptămâni, o reprezentăm. Publicul este, deja, foarte nerăbdător şi nu mai poate aştepta ziua repetiţiei. Interesul e atât de mare încât oamenii care priveau la început întreprinderea mea cu compătimire, auzind de proiectul ce-l fac acum, manifestă zelul cel mai călduros pentru cauză. De o să aibă succes bun o vom da de trei ori. De două ori pentru scopuri filantropice, a treia oară în beneficiul meu”.
Din distribuţie vor face parte soliştii: Adelina Diaconu (Anica), Florentina Soare (Doichiţa), Florin Bobei (Leonaş), Valentin Vasopol (Bujor), Adrian Ionescu (Moş Corbu), Costel Donose (Ispravnicul). Alături de solişti, vom asculta orchestra şi corul Teatrului şi vom vedea pe scenă şi ansamblul de balet al instituţiei, cu toţii sub bagheta maestrului Eugen Dan Drăgoi.
Regia artistică a acestui spectacol îi aparţine lui Adrian Mărginean, scenografia poartă semnătura Andreei Săndulescu, iar coregrafia a fost sub grija maestrei Gabriela Gegea. Pregătirea muzicală este asigurată de Ludmila Calalb
Tenorul Florin Bobei este dublu licenţiat în Teologie (2003 – Piteşti) şi interpretare muzicală- canto (2007 – Galaţi) şi masterat al Facultăţii de interpretare muzicală – canto a Universităţii de Arte din Iaşi (2010). Primii profesori de canto au fost regretaţii artişti Georgeta si Emil Pinghiriac, la Şcoala populara de arta din Galaţi (1992-1994) şi apoi profesor Mariana Iordache de la Şcoala populară de arta „Vespasian Lungu” din Brăila. Din 2005-2008 a studiat tehnica vocală cu domnul Teodor Niţă in cadrul Facultăţii de Arte din Galaţi. Din anul 2015 face parte din colectivul Teatrului nostru, fiind deosebit de apreciat pentru calităţile sale vocale, scenice şi interpretative. În paralel desfăşoară cu dăruire o frumoasă activitate pedagogică la catedra de canto a Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos”.
Tenorul Adrian Ionescu a absolvit studiile de Licenţă şi Masterat la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, Facultatea de Interpretare Muzicală, secţia canto, clasa profesorului Alexandru Chiper. A fost angajat solist al Operei Române din Iaşi şi al Teatrului „Nae Leonard” din Galaţi.
Repertoriul său cuprinde numeroase roluri de operă şi operetă, printre care enumerăm: Camille de Rosillon din Văduva veselă, Sou Chong din Ţara Surâsului, Alfred/ Gabriel von Eisenstein din Liliacul, Tamino din Flautul fermecat, Gaston/ Alfredo din La Traviata, Ducele de Mantua din Rigoletto ş.a.
Preţurile întregi ale reprezentaţiilor din weekend-ul 29 noiembrie – 1 decembrie sunt: 130 lei pentru concertul Degeaba 30 al lui Tudor Gheorghe şi 54 lei pentru opereta Crai Nou. Preţul redus se aplică doar spectacolului Crai Nou şi ajunge la 32,4 lei. Biletele pot fi achiziţionate online accesând link-ul www.blt.ro/spectacole-galati . Informaţii suplimentare despre achiziţionarea biletelor sau despre disponibilitatea locurilor în sala de spectacol, pot fi obţinute accesând numărul de telefon 0236.465.599 (casieria Teatrului) în intervalul orar afişat pe site-ul instituţiei sau pe pagina de Facebook a acesteia.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.