Tradiția vinurilor de pe dealurile Covurluiului, care datează de la 1620, când a fost atestat documentar faptul că vinurile de Nicorești erau vândute de negustori la Viena, a fost pusă în valoare odată cu inaugurarea circuitului turistic „Drumul viei și vinului din județul Galați”, în cadrul căruia grupuri de elevi, studenți, tineri și adulți sunt invitați să viziteze cramele și podgoriile din Ivești, Nicorești și Buciumeni, precum și monumente istorice din aceste localități.
La Ivești poate fi vizitată vechea cramă a generalului Eremia Grigorescu și a soției sale Elena Negroponte, la Nicorești cramele vechi, cramele noi, Biserica Banu, Biserica Negustori și Biserica Serdaru, iar la Buciumeni vechile și noile crame, precum și Mânăstirea Buciumeni.
„Pentru că Galațiul are tradiții în viticultură încă din antichitate, dar mai ales din evul mediu, când au apărut primele mențiuni documentare referitoare la vinurile excepționale făcute în județul Galați, căutate și de vecinii noștri și chiar de Imperiul Otoman, ne-am propus să organizăm acest ‘Drum al viei și vinului’. Avem Colinele Tutovei, Colinele Covurluiului, Podgoria Dealul Bujorului, merlot de Oancea, care este foarte apreciat. Vrem ca acest traseu pe care îl vom organiza la podgoriile din vestul județului Galați să îl introducem în mentalul colectiv și sperăm că cei care răspund de bunăstarea județului Galați să îl introducă într-un circuit turistic permanent”, a declarat Marius Mitrof, consilier la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Galați.
Vinul de Nicorești, exportat la Viena de la 1626
Cea mai veche atestare documentară a vinurilor locale este cea referitoare la vinurile de Nicorești, care în 1626, pe vremea domniei lui Miron Barnovschi Movilă (1626-1629), erau vândute de negustori la Viena și alte mari orașe din Europa Centrală. Printre vinurile preferate ale lui Ștefan cel Mare se afla și Băbeasca Neagră de Nicorești, menționat și în Cronica lui Ion Neculce, care spunea: „Crăcana de Nicorești este o licoare pentru sfinți mai păcătoși, așa ca noi”. Printre proprietarii de vii de la Nicorești s-au numărat mari familii boierești — Sturza, Donici, Conachi, dar și mănăstirile Agapia și Văratec. Vedeta zonei este și astăzi Băbeasca Neagră. Alte soiuri sunt Cabernet Sauvignon, Merlot, Oporto, Burgund Mare, Fetească Regală, Riesling Italian, Aligote, Muscat Ottonel. Vinurile de Nicorești erau exportate în Anglia, Germania și Israel. La Nicorești se întâmplă un fenomen interesant, pentru că mulți localnici au înțeles ce comoară este vinul lor și au început să planteze vii noi. În ultimii ani au fost plantate cu vii 236 hectare. Un argument pentru reluarea tradiției este și faptul că o sticlă de „Băbească Neagră” de Nicorești din 1983 este vândută ca vin de colecție, la prețuri între 146 și 360 lei.
Podgoria generalului Eremia Grigorescu, la Ivești
O altă podgorie importantă, Agrovin SA Ivești, avea în administrare 1.274 ha de vie. Acum, după o privatizare eșuată, mai sunt plantate cu vii doar 929 ha. Podgoria „Ivești” este una din podgoriile vechi ale României, fiind atestată documentar de pe 15 iulie 1448, printr-un act de la Petru Voievod către panul Cernat Ploscar. Un personaj important în istoria vinurilor de Ivești a fost arendașul Hector Economos, care în perioada 1914-1916 a înființat la Ivești o plantație viticolă de 200 ha. Economos preluase în 1911 crama de pe moșia fraților Theodor și Panaite Balș. În anii 20, crama și podgoria au fost preluate de familia generalului Eremia Grigorescu. În 1949, moșia a fost naționalizată, devenind IAS Ivești. După 1990, o parte a revenit nurorii generalului, Ariadna Grigorescu-Negroponte. Vinurile „Băbească neagră” și „Fetească albă” de Ivești au luat, de-a lungul anilor, numeroase premii la concursurile naționale și internaționale de vinuri.
„Prințesa Covurluiului”, emblema podgoriei Târgu Bujor
La fel de celebră este și podgoria de la Dealul Bujorului, cu o suprafață de 4.000 ha. Are un statut special, fiind Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație „Bujoru” (SDCVV) Târgu Bujor, care este în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești”. Vinurile de „Dealul Bujorului” au primit în ultimii ani 14 premii la concursurile naționale și internaționale. Printre medaliatele cu argint se află „Cabernetul Sauvignon”, „Merlot” și „Sârba”. În 2008, 2009 și 2010 cu „Prințesa Covurluiului”, un riesling italian foarte dulce, SCDVV Târgu Bujor a câștigat medaliile de aur la Concursul Internațional de Vinuri de la București, la concurență cu vinuri din Germania, Grecia, Moldova, Chile, Uruguay, Australia și Noua Zeelandă.
„Merlot de Oancea” — reluarea tradiției
Un vin cu mari șanse de a fi înregistrat ca produs tradițional este și „Merlot de Oancea”. În 1987, acest vin câștigase cinci medalii de aur la un concurs internațional, dar după 1990 producția a încetat. În urmă cu patru ani, pentru relansarea acestui soi și-au unit eforturile primarul din Oancea, Victor Chiriloaie și un investitor, Gheorghe Chelaru, care a cumpărat pe teritoriul comunei o suprafață de 23 ha de teren, pe care le-a plantat cu vie. Solul de la Oancea este cel mai bun sol din țară pentru vinurile roșii și înainte de 1989 „Merlot de Oancea” era considerat cel mai bun merlot din țară.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
