Centrul de Resurse Juridice (CRJ) cere demiterea din funcţie a directorului Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, Ciprian Groza, pentru modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile „în materia apărării şi protejării minorei filmată în urma unui abuz sexual”.
Într-un comunicat remis AGERPRES, CRJ precizează că a luat act de „cazul fetei de 14 ani, copil din sistemul de protecţie specială, filmată plină de sânge pe stradă, ignorată de Poliţia care a refuzat să coboare din maşină pentru a-i acorda un prim-ajutor” şi sesizează o serie de nereguli din partea autorităţilor în drept.
„Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilul (DGASPC) Galaţi au afirmat că minora ‘avea bilet de voie’ şi că ar fi ‘întreţinut relaţii sexuale consimţite cu iubitul ei’. Ne întrebăm cum consideră – cu nonşalanţă – reprezentanţii DGASPC Galaţi că ar fi putut consimţi o minoră de 14 ani la un act sexual? Şi cum este protejat dreptul la imagine al acestei fete, ale cărei imagini au fost difuzate în spaţiul public (drept protejat prin art. 27 din Legea 272/2004)?. Conform art. 90 (…) din Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, reprezentantul legal al copilului şi autorităţile publice ‘au obligaţia să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică şi psihologică şi reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijenţă, exploatare sau abuz’. De asemenea, aceştia au obligaţia de a ‘asigura condiţiile necesare pentru ca readaptarea şi reintegrarea să favorizeze sănătatea, respectul de sine şi demnitatea copilului'”, se arată în comunicat.
În context, sursa citată solicită directorului DGASPC Galaţi să clarifice mai multe aspecte, având în vedere că exercită, conform legii, drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de minora abuzată sexual.
„Ce acţiuni a întreprins în sprijinul fetei? De câte ori a interacţionat cu minora plasată în grija statului cu măsură de protecţie specială şi ce informaţii (la nivel de părinte) are despre fată? Îi cunoaşte prietenul? Cum veghează directorul la respectarea dezvoltării fizice şi psihice a minorei? Cum a informat minora asupra drepturilor şi îndatoririlor ce îi revin, precum şi asupra modalităţilor de exercitare şi îndeplinire a acestora? Cum a informat minora că are dreptul să depună singură plângeri referitoare la încălcarea drepturilor sale fundamentale? A sesizat directorul DGASPC Galaţi la rândul său lipsa de intervenţie şi acordare a ajutorului de către IPJ Galaţi?”, întreabă CRJ.
Totodată, Centrul de Resurse Juridice cere clarificări şi de la IPJ Galaţi: „Câte sesizări a primit din partea copiilor aflaţi cu măsură de protecţie specială în centrele de plasament din subordinea DGASPC Galaţi? Câte sesiuni de informare a organizat în aceste centre pentru a conştientiza minorii asupra pericolelor, cum şi unde pot sesiza şi cine îi poate apăra? Câţi dintre angajaţii IPJ Galaţi au fost pregătiţi pentru a identifica abuzurile asupra copiilor din centrele de plasament?”.
Ca informaţii suplimentare, CRJ menţionează că într-o analiză publicată în luna martie se arată că „DGASPC Galaţi raportase un număr de 204 minori din sistemul de protecţie specială sub tratament cu neuroleptice, în condiţiile în care în tot judeţul erau înregistraţi 298 de copii cu un astfel de tratament”.
„Însă din răspunsul furnizat de ANPDCA a reieşit că, pentru aceeaşi perioadă, DGASPC Galaţi a raportat un număr de 55 de minori care au primit tratament cu neuroleptice, iar spitalele de psihiatrie raportaseră un număr de 165 de minori. Tot la Galaţi este îngrijorător numărul mare de spitalizări la psihiatrie al minorilor din sistemul de protecţie specială, 225”, se spune în comunicat.
Reprezentanţii CRJ acuză, totodată, că „de peste 15 ani, închizând ochii la multele abuzuri şi abateri de la litera legii, statul român simulează apărarea şi protecţia copiilor daţi în grijă, acceptând ca drepturile şi obligaţiile părinteşti să fie exercitate de directorul DGASPC (iniţial până în 2013 au fost exercitate de preşedintele consiliului judeţean)”.
„De trei ani, avocaţilor şi psihologilor Centrului de Resurse Juridice li se interzice accesul în vizite inopinate în centrele de protecţie a copilului, după ce din 2003 au realizat rapoarte, au propus amendamente legislative, au format personal, dar au şi reclamat în instanţă abuzurile şi lipsa de protecţie a miilor de copii aflaţi în grija statului. Ultima dată, acum două luni, urmare a presiunilor din sistem, Ministerul Sănătăţii a retras după numai 7 zile autorizaţia acordată Centrului de Resurse Juridice pentru vizitarea centrelor de plasament şi a centrelor rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi (art. 47, Legea 487/2002). Aşadar, cum sunt identificate cazurile de neglijenţă, exploatare, abuz sau viol comise asupra copiilor din centrele de plasament, în condiţiile în care până şi cazurile ce ajung să fie expuse atenţiei publice sunt „camuflate” cu explicaţii şubrede, lipsite de credibilitate sau profesionalism? „, se mai arată în comunicat.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.
